Diareea. Tipuri.
Simptome. Tratament 

Diareea reprezintă evacuarea a 3 sau mai multe scaune moi sau lichide într-o singură zi. Toate categoriile de vârstă pot suferi de un astfel de episod, dar aceasta este mai periculoasă la vârstnici și bebeluși, pentru că aceste categori de vârstă sunt mai predispuse la deshidratare.

  • Diareea poate fi acută, persistentă sau cronică.
  • Diareea acută este o afecțiune comună, durează de obicei 1-2 zile și nu este periculoasă.
  • Diareea persistentă durează între 2 și 4 săptămâni.
  • Diareea cronică ține cel puțin 4 săptămâni. Simptomele diareei cronice pot fi continue sau sporadice.

Unele cazuri necesită asistență medicală deoarece diareea poate duce la eliminarea rapidă a apei și sărurilor minerale din organism. Bebeluși, persoanele vârstnice și cele bolnave pot avea dificultăți în înlocuirea acestor fluide pierdute.

Diareea care durează câteva săptămâni sau conține sânge poate însemna o afecțiune gravă. În aceste cazuri, trebuie să vă adresați medicului.

simptome diaree

Tipuri de diaree

diaree infectioasa
Diareea infecțioasă

Este cauzată de un virus, parazit sau o bacterie. Se poate răspândi rapid de la o personă la alta, mai ales în comunitate (școli, grădinițe, serviciu etc.). Aceasta se transmite prin ingestia agentului infecțios provenit de la o persoană bolnavă sau de la alimente sau lichide contaminate. De obicei se răspândește mai ușor în locurile cu igienă precară. În astfel de locuri trebuie evitată mâncarea neprocesată termic sau apa neîmbuteliată.

Printre cele mai periculoase diarei infecțioase se numără infecția cu Clostridium difficile. Aceasta apare de obicei după tratamentul cu antibiotice, care distruge flora intestinală normală și astfel, este favorizată colonizarea cu Clostridium difficile. Aceasta bacterie poate produce toxine care distrug celulele, atacă mucoasa intestinală și produc inflamație. Această infecție se manifestă prin diaree apoasă sau cu sânge (3-15 scaune pe zi), febră, greață, scădere în greutate și deshidratare.

diareea calatorului
Diareea călătorului

Este tot un tip de diaree infecțioasă, o enterocolită acută ce apare de obicei în timpul călătoriei. Bacteriile incriminate cel mai frecvent sunt Escherichia coli enterotoxigen, Shigella, Salmonella și Campilobacter. Giardia este altă cauză frecventă ce poate determina apariția diareei călătorului. Infecțiile virale sunt mai rare și cuprind norovirus, rotavirus sau astrovirus.

Debutul diareei călătorului este brusc și se manifestă cu diaree, greață și vărsături. De obicei este autolimitată și se rezolvă în 3-7 zile, fără tratament. În cazul în care diareea persită trebuie să vă adresați medicului, deoarce crește riscul de deshidratare.

Diareea călătorului poate apărea când călătoriți în regiuni turistice mai puțin dezvoltate, de obicei cu climă caldă, deoarece temperaturile ridicate sunt mediu propice pentru dezvoltarea și mutiplicarea bacteriilor. Imunitatea scăzută sau administrarea de medicamente care scad aciditatea stomacală sunt factori care pot predispune la apariția acestei afecțiuni.

Diareea non-infecțioasă

Poate fi cauzată de toxine (de exemplu, anumite tipuri de intoxicații alimentare), boli cronice (de exemplu, fibroză chistică) sau antibiotice (de exemplu, ampicilina).

Măsuri de prevenție
  • Consumați doar lichide îmbuteliate.
  • Evitați consumul de alimente neprocesate termic.
  • Spălați-vă des pe mâini.
  • Evitați lactatele nepasteurizate, inclusiv înghețata
  • Administrați ENTEROLACTIS Plus cu 10 zile înainte să plecați în concediu și în timpul acestuia
  • Nu se recomandă consumul de antibiotice preventiv.
Cauzele diareei
  • Digestie incompletă.
  • Inflamații intestinale: enterocolite, enterite.
  • După tratamentul cu antibiotice, deoarece apare un dezechilibru al florei intestinale.
  • Infecții digestive cu bacterii, virusuri, paraziți
  • Unele medicamente pot afecta tranzitul:
    - magneziu

    - metformin (antidiabetic)

    - antidepresivele: fluoxetina, sertralina

    - tratamentul cu hormoni tiroidieni: tiroxină

    - citostaticele

    - excesul de laxative

    - corticosteroizi

    - propanolol (antihipertensiv)

    - medicamentele pentru disfuncție erectilă: sildenafil

    - antiacidele : omeprazol, esomeprazol, ranitidina, cimetidina etc.
Sindromul diareic manifestări
ID%201287438811
  • Scaune lichide sau moi, mai mult de 3 pe zi.
  • Crampe abdominale.
  • Greață și vărsături.
  • Febră (în special la diareea infecțioasă).
  • Mucus sau sânge în scaun.
  • Scăderea în greutate.
Tratamentul diareei

1. Antidiareicele
Antidiareicele pe care le administrăm în diareea non-infecțioasă pot fi opioidergice, care acționează la nivelul sistemului nervos central și inhibă mișcările intestinale. Acest tip de medicamente nu sunt recomandate în diareea infecțioasă, deoarece inhibă eliminarea fecalelor, iar agenții infecțioși se acumulează și se multiplică.
În cazul diareei infecțioase se recomandă chemoterapice de tip furazolidona. Tratamentul cu furazolidona trebuie administrat cel puțin 5 zile pentru a fi eficient și a diminua riscul de supraviețuire a agenților patogeni.

2. Se pot administra absorbante și protectoare intestinale precum săruri de calciu, bismut și diosmectină. Acestea absorb apa în exces și reglează consistența scaunului.

3. Probioticele pot fi soluția pentru tratatarea diareei. Milioane de bacterii prietenoase trăiesc în intestine și au un rol important pentru digestie. Diareea poate fi cauzată de un dezechilibru între bacteriile benefice și cele patogene. Pentru a reechilibra flora intestinală este nevoie de un probiotic. Este important ca probioticul să aibă un număr mare de culturi vii și să fie de origine umană, cum este Enterolactis Plus  (24 de miliarde de bacterii benefice). Probioticele administrate o perioadă de timp pot regla digestia. Acestea tratează atât simptomele cât și cauza.

4. În cazul diareei cauzată de inflamații intestinale, se administrează antiinflamatoare intestinale, precum: mesalazina sau sulfasalazina.

5. În toate tipurile de diaree se recomandă să se administreze săruri de rehidratare, deoarce prin eliminarea scaunelor moi sau apoase, se pierd electroliți și poate să apară deshidratarea

Pe lângă tratamentul medicamentos trebuie implementat un regim alimentar. Alimentele permise sunt: bananele, care conțin potasiu, pâinea prăjită, orezul și iaurt degresat.

Alte alimente blânde cu stomacul sunt:
• biscuiți și covrigei fără zahar, aceștia absorb aciditatea gastrică
• carne de pui fiartă sau la cuptor, ii oferă organismului un aport de proteine
• cartofi fierți sau copți, deoarece aceștia conțin amidon, care ajută la reglarea tranzitului.

Alimente care ar trebui evitate:
• fructele și legumele crude, în special fasole, broccoli, varză sau ceapă
• produsele sau băuturile care conțin cofeină
• băuturile carbogazoase - acestea pot provoca balonarea
Este indicat să mâncați frecvent în cantități mici, beți multe lichide pentru a va menține hidratat și să fiți odihnit.